Categories
Analize

MH 17: Un dosar (și) al luptei împotriva dezinformării

În data de 9 martie 2020 a început procesul internațional privind doborârea aeronavei MH17, deasupra teatrului de război din estul Ucrainei.

Aeronava malaeziană care a decolat de la Amsterdam către Kuala Lumpur a fost lovită de o rachetă specifică sistemului BUK în data de 17 iulie 2014, toate cele 298 de persoane ce se aflau la bordul său fiind ucise.

Echipa Comună de Anchetă are o misiune destul de grea, cu atât mai mult cu cât spațiul media și rețelele de socializare sunt împânzite cu fake newsuri.

Deși racheta a fost lansată din satul Pervomayskoye, care se afla sub controlul separatiștilor, Moscova a negat orice implicare a sa ori a forțelor pe care le susține, oferind, de-a lungul timpului, diferite ipoteze, precum fabricarea imaginilor prin satelit, fabricarea probelor descoperite printre rămășițele aeronavei,  faptul că în cele din urmă MH17 a fost doborât de o rachetă de tip BUK, dar lansată de armata ucraineană, etc.

Spre exemplu, în aprilie 2016, pe fondul “rostogolirii” de fake news, BBC a fost nevoit să afirme public că nu învinovoțește Ucraina pentru doborârea MH17 ca urmare a documentarului realizat cu titlul Conspiracy Files: Who shot down MH17?

Cu toate acestea, rolul jucat de Rusia în nefericitul incident este din ce în ce mai dezbătut în publicațiile occidentale. Un argument în plus este dat de faptul că slăbirea capacității militare aeriene a Ucrainei a reprezentat una dintre principalele preocupări ale separatiștilor proruși întrucât forțele ucrainene puteau să stopeze legăturile dintre Rusia și estul separatist, motiv pentru care armata rusă a fost nevoită să transfere armament antiaerian în Ucraina, inclusiv sistemul BUK.

În iunie 2020 o serie de publicații proruse promovau falsul narativ prin care Ucraina ar ascunde probe esențiale privind ancheta MH17, citându-l pe procurorul olandez Theis Berger, care afirmase că “Ucraina nu a trimis date primare ale radarelor de zbor”. Investigațiile de fact checking au arătat că declarația lui Berger a fost scoasă din context, întrucât oficialul olandez explica și de ce aceste date nu au fost puse la dizpoziția anchetatorilor, întrucât radarul din Donețk era închis, ca urmare a faptului că separatiștii preluaseră controlul regiunii, în timp ce radarul aflat lângă orașul Artemivsk fusese distrus în timpul conflictului.

Experții stopefake.org au identificat o întreagă armată de troli care au distribuit informații pe Twitter promovând teorii conspiraționiste privind doborârea aeronavei MH17, citând site-ul zen.yandex.ru

Folosind o metodă extrem de simplă, precum cea a încercării recuperării parolelor de user Twitter, experții au demonstrat că toate conturile, realizate în perioada 2015-2018, folosesc providerul mail.ru, controlat de către autoritățile ruse.

Sursa: stopefake.org

În iulie 2020 MAE rus distribuie pe Twitter o carte, al cărui autor –cetățean malaezian, susține ideea conform căreia, la baza doborârii MH 17, precum și în cazul tragediei MH370, ambele aeronave malaeziane, s-ar afla o grupare obscură condusă de către evreii antihriști din cadrul Ilumminati.

Sursa: EU vs Disinfo

În mod cert, o astfel de poziționare prin promovarea unor teorii conspiraționiste depășește cu mult limitele diplomației, arătând nevoia disperată a Moscovei de a promova narative care ocolesc responsabilitatea sa morală și juridică.

Miza acestui dosar este enormă, nu numai pentru că ar responsabiliza oficial Moscova pentru această crimă, dar ar fi încă un argument în plus care ar delegitima prezența sa militară în estul Ucrainei.

Autor: Răzvan Munteanu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *