Categories
Analize Video

Check Media: Huawei, un efort propagandistic de a vinde Occidentului funia cu care va fi spânzurat

De la Revoluția Culturală a lui Mao Zedong până în prezent, China nu și-a ascuns dorința de a deveni o putere mondială, de neignorat pentru oricine pe mapamond. Și iată că în 2020, după patru decenii de dezvoltare economică rapidă, acest lucru îi reușesc.

Atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere militar, China se află constant pe primele poziții în clasamentul mondial.

Însă pentru a-și proiecta puterea la un nivel cu adevărat mondial, China se vede nevoită să iasă dintr-o autoizolare geopolitică relativă. În ultimele două decenii, țara și-a extins influența atât în Asia, cât și în Africa și Europa, în special în Europa de Est, prin diverse metode, una foarte importantă fiind ”diplomația datoriilor” – finanțarea de proiecte în țările-țintă și obținerea de pârghii, astfel, pentru influențarea deciziilor politice ale respectivelor state. Însă nici asta nu este suficient pentru ambițiile Chinei. Beijingul înțelege că pentru a obține putere asupra unui grup mare de state, pentru a îndeplini obiectivele de dominație mondială trasate de congresele Partidului Comunist Chinez, este nevoie de controlul informației.

De aceea, statul chinez a investit enorm în ascensiunea unor companii la prima vedere private, însă cu legături demonstrate cu complexul militar-industrial al țării. Acestea au scopul de a promova tehnologii pasibile de a fi utilizate de către serviciile de informații ale Chinei pentru a spiona obiective sensibile din lumea occidentală. Este vorba, în primul rând, despre compania Huawei, aflată de mai mulți ani în centrul unui scandal legat de miliardele de dolari în credite și scutiri de taxe pe care le primește de la guvernul chinez, dar și de legăturile sale cu forțele armate chineze. Astfel, Huawei a fost desemnată, în SUA, drept amenințare de securitate națională. În țări europene precum România, șefii misiunilor diplomatice ale SUA s-au implicat personal în creșterea nivelului de conștientizare a pericolului pe care-l prezintă utilizarea tehnologiilor Huawei pentru dotarea rețelelor de telecomunicații în format 5G. În virtutea unui memorandum privind dezvoltarea tehnologiilor 5G semnat cu SUA anul trecut, guvernul României a pus în august în dezbatere publică un proiect de lege care implementează, practic, principalele angajamente luate în 2019.

China, ”îngrijorată” că vom pierde bani și creștere economică dacă renunțăm la Huawei

În același timp, propaganda chineză în limba română a fost foarte activă și chiar agresivă în a lua apărarea companiei Huawei, prezentând-o ca o companie strict privată din China, care nu cedează datele clienților săi. De asemenea, materialele în cauză au evidențiat pierderile financiare în urma renunțării la colaborarea cu Huawei. Astfel, într-un articol din ziarul Bursa plătit de compania Huawei, un analist în telecomunicații pe nume Nicolae Oacă arată că în cazul excluderii companiei Huawei de la construirea de rețele 5G va duce la creșterea costurilor construcției acestor rețele, în România, cu de la 8 până la 19%, sau de la 180 până la 440 de milioane de euro. De asemenea, România ar risca întârzierea accesului populației la noile servicii, și, pe cale de consecință, o încetinire a creșterii economice. Materialul mai aduce și statistici emoționante, într-o tentativă de a capta bunăvoința cititorului: ”… Huawei a plătit taxe în valoare de 53 de milioane de euro către statul român, în 2018, iar alte 31 de milioane de euro reprezintă taxe plătite prin intermediul lanţului de aprovizionare şi prin achiziţiile făcute de clienţi ce au cumpărat produse Huawei. Valoarea taxelor plătite acoperă plata salariilor a 4.800 de profesori sau a 3.600 de cadre medicale, echivalent cu salariul mediu pentru fiecare dintre aceste profesii.”

Chiar dacă site-urile ambasadelor străine nu sunt tocmai cele mai frecventate pagini de internet, în cazul problematicii Huawei este importantă și din punct de vedere propagandistic reacția Ambasadei Chinei la București la primul editorial anti-Huawei al ambasadorului SUA, Adrian Zuckerman. Anumite mesaje din această reacție au fost preluate ulterior și în articole de presă. Acuzațiile împotriva Huawei au fost numite ”calomnii” care ”nu au nicio bază faptică”.

Diplomații chinezi laudă dezvoltarea vertiginoasă a Huawei în contrapunere cu anumite acuzații de supraveghere electronică abuzivă care au răsunat la adresa SUA: ” SUA acuză Huawei de tehnologia 5G nesigură, dar să aruncăm o privire la fapte. În ultimii 30 de ani, Huawei a dezvoltat peste 1500 de rețele în mai mult de 170 de țări și regiuni, având 228 de companii din Fortune 500 ca clienți și servind peste 3 miliarde de oameni din întreaga lume. Nu a existat niciun incident de securitate cibernetică precum cele dezvăluite de Edward Snowden sau WikiLeaks. Nu a existat nicio operație de supraveghere precum PRISM, Equation Group sau ECHELON. Și nicio țară nu a produs dovezile cu privire la „ușa din spate” în produsele Huawei.” Observăm că autorii acestor rânduri practică ”whatabout”-ismul – încearcă să distragă atenția de la compania pe care o apără și să atragă atenția la dezvăluirile defectorului CIA Edward Snowden (multe dintre care alunecă grav pe panta teoriilor conspirației) într-o tentativă de a-i contamina imagologic negativ pe cei care ridică obiecții la practicile chineze. Diplomații chinezi merg mai departe și acuză SUA de suprimare a companiilor care nu le convin: ”SUA continuă să vorbească despre corectitudine și reciprocitate, dar ce fac? Când companiile din alte țări au un avantaj competitiv, politicienii americani născocesc pretexte și recurg la puterea de stat pentru a le suprima. Ei ar face orice pentru acest lucru, încălcând economia de piață și principiile de concurență echitabilă în care SUA se pretind a fi întotdeauna campion, încălcând regulile comerciale internaționale și chiar afectând interesele consumatorilor și întreprinderilor americane.” Este absolut hilar modul în care reprezentanții Chinei, țara în care toate companiile mari se află sub controlul real al statului, chiar dacă au, formal, proprietari privați, vorbește despre încălcarea economiei de piață de către SUA. Invocarea principiilor de ”concurență echitabilă” de către un stat în care grupuri etnice și religioase precum uigurii, musulmanii și Falundafa sunt supuse în secolul XXI unor represiuni de tip stalinist sună la fel de aiuritor. China practică de decenii concurența neloială pe tot globul, subjugând, practic, întregi economii ale unor țări africane prin investiții mult mai ieftine decât companiile internaționale care respectă concurența echitabilă. Ceea ce face China se numește în limbaj economic ”dumping”, adică vinderea unor produse și servicii la prețuri mult mai mici decât concurența, ocupând astfel segmente întregi de piață. Companiile chineze pot face aceste lucruri, în locuri precum Africa și Asia anume datorită unui nivel de susținere financiară și politică acordat companiilor așa-zis private chineze la care companii americane sau europene nici măcar nu pot visa. Astfel, o țară care nu s-a condus niciodată după vreo regulă în această privință, acționând rapace și fără menajamente, acuză SUA de ”încălcarea regulilor comerciale internaționale”. Într-un final, este ridicolă grija ipocrită a reprezentanților statului chinez pentru ”interesele consumatorilor și întreprinderilor americane”, afectate, cică, de politica SUA de îngrădire a Huawei. În realitate, preocuparea Chinei este pentru interesele proprii, având în vedere pierderile enorme pe care i le provoacă retragerea companiilor americane și din alte țări occidentale de pe piața chineză, în urma infracțiunilor comise de regimul comunist chinez atât în China, cât și pe mapamond.

Proiectul de lege propus de guvernul României în august, pentru a reglementa infrastructura informatică și de comunicații și condițiile implementării rețelelor 5G, s-a aflat în vizorul mașinii propagandistice chineze. Astfel, într-un articol publicat, în august, în ziarul Bursa, autorul Adelina Toader afirmă că proiectul de lege nu vine să rezolve problema infrastructurii 5G, ci ”este discriminatorie, pripită, iar criteriile de analiză şi aprobare sunt lipsite de transparenţă.” Autoarea invocă opinia unor ”analiști” nenumiți precum că lucrurile ar sta anume așa. Aceiași ”analiști din domeniu”, anonimi, consideră că ”sub pretextul reducerii riscurilor în faţa atacurilor cibernetice, prin proiectul legislativ se impune de fapt limitarea accesului furnizorilor şi a competiţiei din piaţă.” Vedem și în acest material o opinie a lui Nicolae Oacă, prezentat ca ”doctor analist în telecomunicații”, care afirmă, nici mai mult, nici mai puțin, că scoaterea Huawei de pe piața 5G în România ar anula progresul realizat până acum de comunicațiile românești. Același Nicolae Oacă este autorul unor materiale plătite de Huawei în care supune unor critici dure proiectul de lege propus de guvernul României, acuzând introducerea măsurilor respective pentru eliminarea unor furnizori.

De atfel, compania Huawei a obținut realizarea unor interviuri, în presa românească, în care s-au prezentat diferite aspecte din activitatea acesteia, însă, pe final, s-a transmis, din nou, mesajul necesității aplicării unui tratament ”echitabil” și a unei ”competiții corecte între companii, în beneficiul consumatorilor români”.

Aspectul moral al problemei                                    

Argumentele utilizate de apărătorii Huawei se referă întotdeauna la anumite pierderi financiare, de ordinul sutelor de milioane de dolari, și încetinirea cu un an a introducerii serviciilor 5G pentru populație. Chiar dacă aceste argumente ar fi valabile, în ecuație mai există aspecte la care vocile care apără Huawei nu fac niciodată vreo referire. Există cazuri de compromitere a unor rețele sensibile gestionate de Huawei în diferite țări ale lumii. Existența acestora contrazice teza vehiculată de propaganda chineză și agenții acesteia precum că trecutul Huawei este unul absolut senin și lipsit de vreo pată. Astfel, timp de 5 ani, informații confidențiale de la sediul Uniunii Africane din Addis Abeba (Etiopia) au fost trimise la Shanghai. Potrivit unui raport realizat de Institutul de Politici Strategice Australiene (ASPI), Huawei este furnizorul infrastructurii de tehnologie de rețea din clădirea sediului central al Uniunii Africane.

O țară în care tehnologiile de comunicații, camerele de luat vederi și inteligența artificială înzestrată cu recunoaștere facială sunt folosite pentru controlul societății poate fi suspectată că, dominând global în tehnologiile 5G le-ar putea utiliza pe acestea pentru a-și duce propria culegere de informații în interes civil și militar la nivel superior, corespunzător cu ambițiile de dominație mondială trasate de Partidul Comunist Chinez.

În același timp, folosirea tehnologiilor Huawei în efortul guvernului chinez de a reprima populația de etnie uigură din regiunea autonomă Xinjiang ridică o chestiune etică fundamentală în colaborarea cu aceasta. Guvernele țărilor democratice, printre care se numără și România, nu-și pot permite să contribuie, prin crearea condițiilor propice pentru dezvoltarea rețelelor 5G cu compania Huawei, să se asocieze cu o entitate folosită de un guvern dictatorial care încalcă drepturile elementare ale omului și cetățeanului pe un teritoriu de milioane de kilometri pătrați și împotriva a multe milioane din propriii cetățeni.

Ipocrizia propagandei chineze și ”originea sănătoasă” a fondatorului Huawei

Modul în care autoritățile chineze își organizează efortul propagandistic de a-și apăra principalul asset al spionajului cibernetic la nivel mondial, compania Huawei, este copiat din manualele propagandei comuniste din secolul XX. El constă din ridiculizarea punctelor de vedere bazate pe probe, eludarea unor îngrijorări legitime prin prezentarea unor aparente beneficii financiare, negarea absolut năucitoare a adevărului și prezentarea unor minciuni drept adevăr. O asemenea propagandă este utilă și eficientă la nivel intern, în țări în care ea este dublată de un aparat puternic de represiune al statului. Aceasta era situația în Uniunea Sovietică și este acum în China sau Coreea de Nord. În aceste țări, cetățenii erau și sunt forțați de împrejurări să accepte aberațiile care le sunt servite drept adevăr în ultimă instanță, riscând altfel pedepse dure și, adesea, discreționare, în sfidarea legilor statului totalitar, scrise ”pentru cetățeni” însă puse în aplicare pentru partid și stat. Însă un asemenea comportament sfidător nu este credibil în statele democratice, acolo unde cetățenii nu pot lua de bune artificiile propagandistice chineze.

Compania Huawei a fost fondată, în 1987, de un fost inginer al armatei chineze, Ren Zhengfei. Managementul companiei a fost influențat de formarea sa militară, devenit ulterior cunoscut drept ”cultura lupilor” de la Huawei. Potrivit cărții ”The Huawei Story”, scrisă de acesta în colaborare cu un angajat al companiei, ”este de dorit ca angajații Huawei să imite natura sângeroasă a lupilor, lipsa de teamă, rezistența la condițiile dure și abilitatea fiarelor sălbatice de a lucra în haită.”. În aceeași carte sunt descrise condițiile inumane în care munceau primii angajați ai companiei, în primii ani de existență ai acesteia: ”(..)la început, compania a echipat o mare clădire industrială cu spații de lucru și o bucătărie. Paturile erau așezate pe pereți, iar saltelele pe podea. Angajații au muncit multe ore îngrozitoare, fără sfârşit, dormind și mâncând chiar în locul unde lucrau.”

Având în vedere ocupația fondatorului companiei și modul în care o instituție precum armata este subordonată intereselor geopolitice ale statului chinez, legăturile gigantului Huawei cu armata chineză nu sunt deloc lipsite de sens.

Dacă țările occidentale își pot permite să accepte construirea rețelelor 5G cu o asemenea companie, având un asemenea background și rol în eforturile statului chinez de a-și extinde influența în lume și de a acumula cât mai multă putere, atunci ele se vor afla în postura victimelor haitei de lupi din alegoriile fondatorului Huawei. Gândeşte inteligent. Fii Check Media!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *