Presa afiliată Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) precum și cea pro-Kremlin au făcut un mare tam-tam pe tema blocării de către președintele Dodon a participării militarilor moldoveni la exercițiul anual și internațional de pregătire „Rapid Trident 2017” ce se desfășoară în Ucraina (8-23 septembrie) la Centrul de instruire de lângă Yavoriv, Ucraina. Decizia președintelui de a suspenda participarea contingentului de 57 de militari la exercițiul militar fusese făcută publică pe toate canalele principale controlate de PSRM, inclusiv NTV Moldova, sub forma unei adrese oficiale către Ministerul Apărării AICI și opinii ale „experților” AICI. Evident că și „jurnaliștii” pro-Kremlin nu a putut sta deoparte, așa că s-au mobilizat pe Sputnik.md pentru a accentua narativul presei socialiștilor și al președintelui Dodon. Să vedem dacă argumentele aduse de către Administrația Prezidențială privind statutul de neutralitate al R. Moldova au acoperire factuală în acest caz.

Analiza titlului: Titlurile materialelor de pe NTV Moldova și Sputnik.md sunt aparent neutre, dar cu formulări tendențioase și scoase din context: „la un exercițiu în Ucraina”, „o sfidare a neutralității” și „militarii noștri merg în Ucraina”, pentru a induce cititorului ideea că soldații moldoveni vor participa la un conflict armat. Dacă în cazul NTV Moldova se pune accentul pe imaginea președintelui Dodon și a conceptului de neutralitate, pe Sputnik.md vom descoperi o accentuare a conflictului politic dintre Guvern și Administrația Prezidențială.

Captură NTV Moldova

Context: Declarațiile președintelui Dodon, precum și interpretarea acestora în presă au apărut ca urmare a intenției Ministerului Apărării de a trimite 57 de militari moldoveni la exercițiul militar internațional „Rapid Trident 2017” (8-23 septembrie) ce se desfășoară la Centrul internaţional de menţinere a păcii Yavoriv din Ucraina, program finanțat de NATO. La exercițiu participă circa 1800 de militari din 14 ţări: Bulgaria, Canada, Estonia, Italia, Georgia, Lituania, R. Moldova, Norvegia, Polonia, România, Turcia, Ucraina, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi Statele Unite ale Americii. Obiectiv: interoperabilitatea între Ucraina, SUA, statele aliate și cele partenere (din programul Parteneriatului pentru Pace).

În cadrul exercițiului se va pune accent pe desfășurarea operațiunilor de menținere a păcii pentru un mediu sigur și securizat.

Captură Sputnik.md

Falsul narativ: Folosindu-se de Art. 88 alin (1) din Constituție, președintele Dodon anunțase pe contul de Facebook că a suspendat hotărârea de Guvern cu privire la participarea militarilor moldoveni la exercițiul internațional din Ucraina, argumentând că executivul a încălcat prevederile Legii cu privire la apărarea națională (Art. 33, alin. 3) și că „Republica Moldova este un stat neutru conform Constituției, iar militarii moldoveni, reiterez, nu trebuie să participe la exercițiile militare desfășurate sub egida unui sau altui bloc militar”. De asemenea, în cadrul unui material publicat de NTV Moldova, șeful biroului ITAR-TASS în R. Moldova, Valeri Demidețki, menționase că prin trimiterea unui contingent militar într-un stat ca Ucraina, aflată în război, R. Moldova ar rămâne automat fără neutralitate și ar arăta că „ne poziționăm de partea cuiva”. De asemenea, potrivit aceluiași Demidețki, militarii moldoveni vor merge la „acest training” (sic!) cu scopul de a face schimb de experiență cu militarii ucraineni, aceștia din urmă fiind acuzați de „bombardarea oamenilor pașnici din Donbass”.

Materialul se încheie cu informații false referitoare la exercițiul „Rapid Trident 2017”: sunt antrenați 3000 de ostași printre care se numără „participanți la războiul din Donbass”.

Date factuale: Pentru început menționăm că nu ne vom referi la oportunitatea sau legalitatea actelor legale emise de Administrația Prezidențială de la Chișinău pe acest subiect. De fapt, aici ne interesează interpretarea conceptului de „neutralitate” în cazul dat, folosind argumente factuale de ordin juridic.

Așadar, R. Moldova participă la exercițiul internațional „Rapid Trident 2017” în calitate de stat inclus în programului Parteneriatul pentru Pace (PpP). Acest statut nu presupune automat o obligație de aderare la NATO sau o încălcare a Art. 11 din Constituție cu privire la „neutralitatea permanentă”. Programul vizează „d) dezvoltarea relaţiilor militare de cooperare cu NATO, în scopul planifcării, instruirii şi exerciţiilor comune pentru consolidarea capacităţii lor de a efectua misiuni de menţinere a păcii, cercetare şi salvare, operaţiuni umanitare şi alte acţiuni ce pot fi convenite ulterior”, conform prevederilor primului Document-cadru emis în ianuarie 1994 de șefii de state și guverne NATO plus statele incluse în PpP, printre acestea din urmă fiind și R. Moldova. Obiectivul asumat în paragraf fusese reiterat cu ocazia semnării celorlalte documente de revizuire și planificare (PARP, IPAP).

În ceea ce privește aprecierea președintelui Dodon, trebuie să subliniem că textul Constituției R. Moldova NU prevede expres dacă participarea militarilor la exerciții internaționale în străinătate sau pe teritoriul țării reprezintă o încălcare a dreptului neutralității. Reieșind din Articolele 134 și 135, singura autoritate care poate interpreta Constituția este Curtea Constituțională, iar aceasta s-a expus sub forma unei aprecieri AICI la  sesizarea nr.37b din 26.05.2014 privind interpretarea art.11 din Constituţia R. Moldova (26.05.2014). Iată câteva referințe importante:

  1. Dreptul neutralității nu impune condiții suplimentare care să limiteze politica externă a statului neutru și nici nu definește poziția pe timp de pace a unui stat neutru permanent. În special, practica și doctrina tradițională nu au împiedicat statele neutre să colaboreze cu autoritățile militare străine pentru a pregăti măsuri comune de apărare. În mod similar, un stat care s-a proclamat permanent neutru nu are obligația de a-și extinde neutralitatea asupra domeniului politic, ideologic sau economic (a se vedea „White Paper on Neutrality”, Anexă la Raportul privind politica externă a Elveției pentru anii 90 din 29 noiembrie 1993).
  2. În lumina provocărilor cu care se confruntă statele la sfârșitul secolului XX și începutul secolului XXI, neutralitatea nu poate fi înțeleasă ca un statut care justifică inacțiunea și neimplicarea, ca o poziție de pasivitate și izolare.
  3. Dacă neutralitatea ar însemna interzicerea cooperării cu alte țări în domeniul politicii de securitate, aceasta ar reprezenta un obstacol periculos pentru măsurile internaționale care vizează combaterea acestor amenințări.
  4. Orice țară care nu participă la cooperarea în domeniul politicii internaționale de securitate riscă să fie izolată. O astfel de țară nu ar mai fi un partener respectat și echitabil în Europa. În caz de amenințare, probabil că nu ar putea să se bazeze pe solidaritate și sprijin din partea partenerilor săi și ar fi deosebit de vulnerabilă la anumite pericole.

și

174 […] În măsura în care, la sfârșitul secolului trecut, armele s-au dezvoltat în așa fel încât să nu mai putem asigura apărarea noastră decât prin cooperarea cu alte țări în anumite domenii, această cooperare (cu condiția să nu depășească anumite limite) trebuie considerată compatibilă cu spiritul neutralității. Acest lucru se aplică cu atât mai mult cu cât un stat neutru nu este numai îndreptățit, ci și obligat să ia măsuri de precauție militare pe care le poate solicita în mod rezonabil, pentru a-i permite să se apere eficient împotriva atacurilor posibile.

Dacă ne uităm pe lista statelor care și-au declarat prin Constituție statutul de neutralitate disponibilă pe Wikipedia AICI, vom identifica două state-etalon: Elveția și Japonia. Ambele nu pot fi parte a unui conflict și nici nu pot face parte dintr-un bloc militar, dar asta nu le împiedică să participe la exerciții militare internaționale sau misiuni internaționale de peacekeeping.

De asemenea, trebuie să subliniem că în urma conflictului asimetric din Donbass, Ucraina n-a declarat război niciunui stat din afară, chiar dacă autoritățile de la Kiev au acuzat în mod public Federația Rusă de sprijin militar și logistic acordat forțelor separatiste din Donețk și Luhansk. După cum bine știți, cele două state NU au rupt în totalitate relațiile diplomatice (așa cum se procedează în caz de război), acestea menținându-și ambasadele.

Potrivit comunicatului de presă oferit de Ministerul Apărării din Ucraina, în cadrul exercițiului internațional schimbul de experiență va fi unul reciproc. Mai mult, în cadrul exercițiului aviatorii americani îi vor instrui pe colegii lor ucraineni la aerodromul militar Petro Franko, după o serie de cursuri de pregătire practice și teoretice de evacuare rapidă, transport și dislocare de personal și echipamente.

Exercițiul întrunește un număr total de aprox. 1800 de militari din 14 state, la care participă soldați în termen. Nu există niciun comunicat din partea Ministerului Apărării al Ucrainei că la exercițiul „Rapid Trident 2017” ar fi trimiși militari ucraineni participanți în trecut la Operațiunea Antiteroristă (ATO).

Tehnica dezinformării: prezentarea unilaterală și selectivă a faptelor, negarea faptelor, falsul expert, manipularea prin falsuri.

Sursa: NTV Moldova este un post de televiziune a cărei licență de emisie a fost obținută la sfârșitul anului 2015 de către firma administratoare – Exclusiv Media SRL aflată în proprietatea lui Corneliu Furculiță și administrată de consilierul socialist Petru Burduja. Mai mult, NTV Moldova folosește aceeași marcă comercială cu postul rusesc NTV, unde asociat majoritar este grupul Gazprom. Mai multe detalii AICI.

Domeniul Sputnik.md a fost înregistrat pe 9 iulie 2014, fiind afiliat cu Agenția de știri Ria Novosti. Aceasta este una dintre principalele portavoci ale Moscovei în R. Moldova și România. Este înregistrată de „Rossiya Segodnya” SRL, al cărei reprezentant este Vladimir Novosadiuc. Acesta, împreună cu soţia sa, Rita Ţvic, sunt şi cei care au intermediat preluarea Euro TV şi Alt TV în vara anului 2014, de către omul de afaceri şi actualul primar de Orhei, Ilan Shor. Rita Ţvic este fondatoarea „Klassika Media” SRL și fondatoarea „Media Resurse” SRL şi „Alternativ-TV” SRL, gestionarele Euro TV şi Alt TV. Dispune de o secțiune dedicată MOLDOVA-ROMÂNIA.